Mafia barbis

Să vă spun câteva tarife recente de botez (40 de minute de la început la sfârșit).

Litanie aproximativă pe regulament ortodox - 200 de lei (cu burtă)

Litanie aprioximativă pe regulament ortodox - 100 de lei (fără burtă)

Plimbat o găleată cu apă, tăiat două fitile de lumânare, aprins lumânare, zâmbit tâmp într-un colț - 50 de lei

Totul fără chitanță, fără listă de prețuri afișată. Banii dispar într-o clipită și fără roșeață în obraji pe după faldurile straielor preoțești. 

Dragi credincioși 

Nu scrie nicăieri în vreun document religios că serviciile spirituale le sunt destinate doar celor cu bani și că sunt exceptate de la plata taxelor și impozitelor. Entuziasmul vostru față de construcția de noi și noi locașuri de evaziune este parte a dezastrului  nostru național sporind ocaziile de extorcare în schimbul promisiunii mântuirii. Prostia este mare și o știm din imaginile cu voi îngrămădindu-vă la moaștele unuia sau altuia. Din fericire prostia nu doare, în schimb costă și o știm pe pielea noastră așa cum am arătat mai sus. Încercați să vă tratați cu doze de bun simț zilnice. 

Dragă stat.

Te rog să intervii în activitatea organizațiilor de evazioniști în sutană la fel de hotărât cum o faci în cazul controlorilor de bilete de tren sau măcar să-i sperii cum ai făcut cu vameșii acum 2 ani, urmand modelul christic. Te asigur că liderii lor bărboși sunt mai răi decât liderii romi în care nu ai încredere și, deși îți promit miracolul intrării în Parlament, fac treaba asta cu oricine le oferă câte ceva, așa „creștinește". Și te rog, oprește investițiile în locașe de cult și fă niscai locașe de cultură sau de sănătate.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Moment

 

Zeul absent

Singurul meu contact serios cu PNL-ul a fost anul trecut (2011) cand, fiind cu copiii la mare, m-am trezit in mijlocul unui congres sau așa ceva al liberalilor, care se întâmpla în același loc. Timp de vreo două zile am împărțit sala de mese, piscinele și plajele cu elita penelistă, care suporta jugul tiraniei băsiste într-o permanentă stare de voie bună și belșug foarte bine ajutată de vremea excelentă a sfârșitului de august. Contribuiau și petrecerile organizate pentru ei de patronul complexului, un cunoscut urmaș de-al lui Brătianu de pe meleaguri libaneze.

Mie sincer mi-au fost simpatici: am găsit că sunt oameni de bun simț (stăteau la cozile de la bufetul suedez fără nici un comentariu iar baronii locali precum Fenechiu se amestecau cu vulgul fără nici o reținere) și simpatici – deși apariția la sala de mese a lui Vosganian în slipi ar fi putut provoca unele mirări nu am putut ignora străduința cu care Uioreanu participa la toate concursurile din complex, de la polo pe apă la table. Mi-au părut că sunt prieteni între ei atmosfera din reuniune fiind una de camaraderie caldă.

A fost însă un personaj pe care l-am căutat insistent dar nu l-am întâlnit acolo unde am ajuns eu,  în culisele congresului – restaurante, piscine, plajă. Sunt sigur că a participat la întâlnire, doar era deja președintele partidului. Mă întreb dacă dormea tot timpul sau, mai degrabă, nu dorea să se amestece cu plebea. În fond, și distanța e o strategie de gestiune a autorității.