Mizerie urbana

In orasele noastre ai impresia, uneori, ca esti intr-o mare groapa de gunoi. Daca pentru lumea civilizata distinctia privat/public inseamna registre diferite ale responsabilitatii la noi e simplu: responsabilitate maxima vs iresponsabilitate. Romanii sunt curati, persecuta cu mare atentie orice impuritate si imperfectiune din gospodarie dar accepta cu seninatate murdaria care la inghite paradisul iar unii ii gasesc chiar calitati (de exemplu, parfumul 'balcanic'). Sau poate ca problema e institutionala?
Iata cateva imagini ale modului incarcam de semnificatii locurile comune, adica spatiul public.
Prima poza e din Oradea, evident 'romanticul' mal al Crisului. Intr-un oras care se lauda cu multe, malul malos, inundat de mizerii umane si invadat de stuf seamana a declin urban. Lipsa a spiritului civic si a responsabilitatii autoritatilor (care traduc, in cele din urma, agenda cetanilor), in orice caz.

A doua imagine este din Bistrita, superb oras medieval sasesc pe care am impresia ca locuitorii sai nu dau doi bani. Spatiul de langa o bucata ramasa intreaga a zidului si unul din bastioane este o veritabila groapa de gunoi.
Evident, nu este suficient sa atacam doar obiceiurile locuitorilor. Situatia actuala este un rezultat al unor dependente de cale greu de combatut. Traditiile, maindriile si atasamentele locale au fost sistematic atacate in perioada comunista. Cetatea Oradiei a fost mascata de niste blocuri hidoase care strajuiesc tipicul 'centru civic', de niste cladiri administrative sumbre si de piata agro-alimentara, toate menite sa inlocuiasca locurile cu semnificatie civica reala ale urbei. Ca sa puna capac la toate, mai in zilele noastre stergerea cetatii din constiinte si mai ales din raza vizuala a fost desavarsita prin construirea in fata ei a unei biserici enorme. In Bistrita, ca si Oradea, tragediile anilor 39-50 au eliberat casele burgheze din centrele istorice care au fost populate cu asistati sociali. De aici ghettoizarea etc.