23 martie 2010

Parisul


Am avut, în anii de presupusă înţelepciune a maturităţii, o anumită reţinere faţă de Franţa şi cultura ei. Crescut în universul idealizat al imperiului care domina Europa din romanele lui Dumas, al patriei descoperitorilor din romanele lui Verne sau al gânditorilor structuralişti şi post-stucturalişti deveniţi cele mai importante bunuri de export din Hexagon după al doilea război mondial, mi-a fost teamă că voi fi dezamăgit de realitatea unei mari civilizaţii în descompunere.

Niciun comentariu: