ESPAnet Bremen 21-23 oct.

Am fost la conferinta ESPAnet din Bremen (21-23 octombrie).

ESPA = Europe Social Policy and Administration.

Cateva remarce
1. Se cauta cu infrigurare directia schimbarilor actuale ale politicilor sociale europene. Cautarea este complicata de complexitatea modelelor sociale europene, de crizele demografice si fiscale actuale, de existenta unei multitudini de actori de dimensiuni diferite (incapand cu UE, apoi statele nationale, dar si actorii internationali precum OECD, FAO, OIM, UNICEF etc., firme de asigurari etc.). Lipsesc modele puternice (autoritare) in explicarea sau fundamentarea politicilor publice ceea ce face ca dezbaterile sa para adeseori dialoguri ale surzilor.
2. Concepte, idei, pe care le-am retinut (nu am putut, evident, sa particip la toate panelurile, doar la vreo 4)
- adio maternalismului ! (adica a modelului de ingrijire a copilului centrat pe responsabilitatea materna - idee feminista si concretete nordica) - zice Ann Orloff
- in politicile sociale trebuie sa se tina cont de limitele bugetare (asta pentru politologi, sociologi sau filosofi)
- tarile post-comuniste au avut politici de protectie a copilului turbulente, Polonia este tipica pentru modelul 'male-breadwinner' (adica al familiei cu copii in care barbatul munceste pentru salariu iar sotia sta acasa), Ungaria promoveaza familia cu doi anagajati
- Ungaria are un vast sistem de scoli de dupa-amiaza, care constituie un fel de protectie sociala, dar despre care se recunoaste ca nu are nici un fel de impact pedagogic (atunci de ce l-au mentinut?)
- marxismul este in recul evident, la fel si modelele conflictualiste (evident, politicile sunt guvernamentale, care guvern vrea lupta de clasa?), in domeniul educatiei rezista indarjit modelul capitalului uman (functionalismul tehnologic)
- nu s-a mai vorbit despre globalizare si despre post-...isme, ceea ce a fost o incantare pentru urechi
- Scolile administrate local din SUA s-au dezvoltat ca atare pentru ca statul american nu a fost in stare, ca de obicei, sa adminsitreze nici asa ceva, prin secolul al 19-lea! (Marius Bursemeyer). Argumentul seamana cu cel al lui Skocpol despre asociatiile civice americane. (Problema mea: daca centralizarea este impiedicata, in cele din urma, de existenta unei retele puternice de institutii descentralizate, nu este la fel si invers? Un sistem centralizat de furnizare de servicii poate inhiba formarea furnizorilor locali?)
- mare neincredere in UE (prea multe si confuze institutii regulatoare, prea mare diversitatea si prea greu de gestionat-armonizat) interesele locale.
- participare multidisciplinara. Am povestit cu juristi (implicati in politici sociale in admisnitratia germana) care cautau in dezbaterile conferintei inspiratie pentru rezolvarea sau intelegerea spetelor lor.
3. Organizare impecabila. Pacat ca unele din lucrari au fost neasteptat de slabe. Altele, evident, foarte bune.


--
Adrian Hatos
conf. dr.
Universitatea din Oradea
Catedra de Sociologie Asistenta Sociala