O renunțare și mai multe păreri

L-am lăudat pe Dorin Coita când și-a făcut publice părerile despre situația UO pe blogul personal, chiar dacă nu i-am împărtășit în totalitate gândurile (îmi pare rău dar nu știu să introduc link exact către postare de pe Facebook, care a fost apoi preluată și de colegul Bogdan Voicu).

Articolul lui Dorin s-a rostogolit destul de bine până a ajuns să fie preluat de ziare locale și, în cele din urmă, de eBihoreanul (http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-5/universitar-oradean-ne-omoara-trepadusii--109059.html) prin Adrian Țic (fostă Totoran cred) care, bineînțeles a interpretat textul colegului exact în felul în care i-a convenit.

După aproximativ 2 zile de la apariția trimiterii din eBihoreanul Dorin se hotărăște să șteargă articolul de pe blogul personal explicând că textul a fost folosit fără permisiune de către săptămânal sugerând în același timp că asocierea cu eBihoreanul nu îi este pe plac (http://dccoita.blogspot.ro/2013/06/framantari-si-griji-la-universitate.html).

Nu trebuie să judecăm prea mult ca să concluzionăm cu gestul lui Dorin e o greșeală. În momentul în care a postat articolul pe blog aceesta a devenit public situație de ale cărei consecințe autorul trebuia să fie pe deplin conștient. Printre consecințele posibile se află citarea, comentarea sau parafrazarea articolului de către alții, chiar dintre cei care nu îi sunt pe plac autorului.

Eliminând articolul de pe blog însă Dorin își face sieși și UO un deserviciu și mai mare decât cel aparent produs de criticarea managementului universității. Multă lume va crede că asupra lui Dorin s-au făcut presiuni din interiorul UO în urma preluării postării de către unele ziare cu oarecare audiență. Ideea că universitatea practică cenzura asupra exprimării opiniilor propriilor angajați nu poate face bine imaginii sale. În fond și la urma urmei, conducerea universității ar trebui să fie mulțumită că specialiștii de la o facultate unde se predică și se cercetează managementul se implică benevol în guvernarea și administrarea instituției în această perioadă de criză. Nici faptul că angajații săi renunță așa de ușor la propriile păreri nu e în avantajul universității.

În al doilea rând, Dorin a renunțat prea repede la articolul său ca să nu ridice semne de întrebare cu privire al consistența exprimării sale în general. Dacă ideile sale au fost preluate de eBihoreanul și-au pierdut valabilitatea? Se adresa Dorin altui public decât cel pentru care se scriu articolele din săptămânalul citat? Dacă nu a anticipat consecințele ieșirii sale de pe blog Dorin poate fi etichetat cel puțin necugetat. Indiferent de motive, renunțarea îi afectează lui Dorin credibilitatea și astfel prestigiul personal.

Cred că gestul cel mai corect și bărbătesc din partea lui Dorin este să reîncarce articolul, să admită că nu poți să fii în toate luntrile în același timp (asta mai ales pentru el) și eventual să publice un nou articol în care să se delimiteze de posibililele interpretări abuzive ale textului său.

PS

Menționez că sunt dintre cei care în trecut am fost făcut harcea parcea de cei de la eBihoreanul/Bihoreanul pe câteva teme sensibile (că aș fi manipulat rezultatele unor sondaje sau studii e acuza cea mai ridicolă dar și dureroasă pentru mine) fără prea multă posibilitate de replică așa că nu am nici un motiv să le iau apărarea. Atitudinea lor față de Universitatea din Oradea este ambivalentă, alunecând frecvent către critică distructivă, sistematică și aparent rău intenționată. Dacă ar căuta cu adevărat să ajute universitatea și, prin asta, orașul - fiind dedicați trup și suflet eforturilor primăriei :-) - ar promova și lucrurile bune pe care unii angajați ai Universității din Oradea le reușesc. Dar politica redacțională a celor de la Bihoreanul e o temă fără prea multă speranță iar despre imaginea UO am mai scris în altă parte așa că mă opresc aici.