Mi-am permis sa clasific proiectele din rezultatele publicate ieri de CNCSIS dupa specialitate. In aproximativ 50% din cazuri il/o cunosc pe director (nu neaparat direct) precum si datedra sau specialitatea acestuia astfel incat presupozitiile mele privind incadrarea in subcomisii sunt cu grad mare de intemeiere. Pentru celelalte am facut un fel de guess-work pornind de la titlul proiectului. Cateva categorii disciplinare au fost usor de identificat - filosofia, stiintele juridice si psihologia iar clasificarea, zic eu, este satisfacator de fidela. Pentru altele - sociologia, si asistenta sociala m-am bazat si pe cunoasterea apartenentei institutionale - a.i. clasificarea din nou este de incredere. Fidelitate satisfacatoare am, cred, si la identificarea proiectelor din zona stiintelor educatiei. Alte categorii au fost mai greu de deosebit, am lasat pedinafara 6 proiecte, care dupa titlul puteau fi de stiinte politice, administrative sau economice. Pentru astea nu bag mana in foc. Rezultatele pentru acestea, precum si pentru cele pecare le-am clasificat la atropologie sau stiintele comunicarii, nu le comunic, din lipsa de fidelitate.
Specialitatate Medie N
filosofie 88 25
stiinte juridice 81 45
psihologie 89 22
psihopedagogie 89 6
sociologie-as 84 49
pedagogie 80 40
Total 84 253
Cifrele sugereaza ca au existat serioase biasuri in notarea proiectelor. Cateva discipline au beneficiat de bonusuri - psihologia si filosofia de exemplu. De fapt, analizand bucata cu bucata proiectele de la filosofie veti gasi 15 proiecte care au cel putin 90 de puncte! Dintre cele 22 de proiecte clasificate de mine ca fiind de psihologie, 16 au punctaje de minim 90. Ganditi-va ca anul trecut cam pe aici (mai exact 16) s-a invartit numarul proiectelor finantate. Avem de-a face cu o adevarata inflatie a punctajelor pe unele subcomisii. In schimb, stiintele juridice sau pedagogia au fost in mod clar, sistematic, apreciate in mod negativ iar sociologia este, in mod onorabil, la medie.
Concluzia? Embetati de dezmatul inflationist din viata publica, probabil, evaluatorii de la unele subcomisii (de ex. filosofie si psihologie) au dat cu puncte in dreapta si-n stanga cu o larghete care frizeaza incompetenta sau iresponsabilitatea.
5 comentarii:
HATOS ADRIAN UNIVERSITATEA DIN ORADEA EFECTUL CAPITALULUI SOCIAL SCOLAR ASUPRA REZULTATELOR SCOLARE ALE ELEVILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL. STUDIU LONGITUDINAL MULTINIVEL 80,87=struguri acrii rau
Asa e. Invidia este motorul progresului. Postarile anterioare raman valabile.
Ar fi interesant de văzut şi cum stăm la distribuţia pe vârste ;)
Discuţia ar trebui pe de altă parte completată cu câteva gânduri despre calitatea evaluatorilor, despre dacă poţi fi evaluator dacă nu ai scris un rând în viaţa ta...
Poate ne strângem cândva mai mulţi la o bere instituţionalizată să schimbăm câteva vorbe despre asta...
Bogdane! Nu stim cine sunt evaluatorii! Asta-i cel mai adanc secret. Varta inseamna experienta, autoritate, institutii in spate, care fac cercetarea indiferent de CVul directorului. POate ca, precum intr-o cercetare ideala, toate erorile au fost nesistematice si tabloul pe care-l avem este valid pentru descrierea calitatii relative a cercetarii pe domenii. Poate ca filosofia si psihologia au un avantaj competitiv.;-)
Nu stim cine sunt evaluatorii ca persoane, insa cred ca stim cine sunt evaluatorii ca grup.
Eu am fost la unul din instructajele organizate de CNMP pentru evaluatorii pe stiinte sociale, iar ce am vazut acolo m-a cam ingrozit (cu micile exceptii inerente). Si cum stim ca evaluatorii provin din acest grup atunci este irelevant cine au fost evaluatorii A, B si C.
Trimiteți un comentariu