De ce o să piardă ARD-ul alegerile în mod lamentabil

…deși USL-ul a făcut suficiente erori deja încât să se ceară singură în opoziție?

1.Pentru că a aplicat strategia minimax-ului în stabilirea obiectivelor și a candidaților: a luat simulările bazate pe scrutinuri care nu au nici o legătură cu alegerile parlamentare (locale și referendum), a stabilit care sunt colegiile în care au șanse și au plasat candidați de sacrificiu care nu au, aparent, șanse dar mai ales nu au motivația să încerce să schimbe predicțiile simulărilor în colegiile socotite fiefuri USL. Astfel, indiferent de intențiile inițiale, simulările tehnic complicate, logic simpliste, a tot felul de corporații de consultanță politică, au produs un efect de profeție creatoare care va fi rentabil mai ales pentru producătorii lor (v-am spus, v-am spus, acum dați cash-ul, data viitoare va fi și mai bine) și pentru USL care s-a trezit că opoziția s-a retras din fața lor, fără măcar să pârjolească ogoarele sau să otrăvească fântânile.

2. Pentru că în urma convulsiilor de final de epocă în care au apărut tot felul de contorsiuni și mutații (PNR, Forța Civică, Comisii de Etică etc.) învingători au ieșit mogulii PDL prea puțin dispuși să lase din mână vrabia imunității parlamentare și a celorlalte privilegii  atașate funcțiilor de deputat și de senator în schimbul vreunei cauze nobile sau înnoirii mișcării de dreapta. Aplicând logica isteață de la punctul de mai sus liderii PDL, obsedați de ideea supraviețuirii politice individuale au făcut un gest banal de iraționalitate colectivă și au privat mișcarea lor de un posibil succes național pentru micile lor succese locale. Figurile uzate ale PDL-ului (cu frunza ARD pusă stângaci pe locurile rușinoase) nu vor reuși în nici un caz să  mobilizeze electoratul de dreapta care va sta (ne)liniștit acasă în timp ce liberalo-socialiștii vor avea un motiv în plus să se ducă la vot.  

3. Există și o explicație structurală a diferenței aparente dintre calitatea candidaților USL și a candidaților PDL (ok, ARD) iar aici mă gândesc mai ales la exemplul din Bihor, pe care îl cunosc destul de bine. Numărul mare de locuri virtual eligibile pentru USL a deschis calea spre candidatură pentru figuri cu adevărat respectabile – precum Cherecheș și Cupșa – care în condiții de criză ar fi avut mici șanse să încapă de oligarhii partidului. Situația este inversă în PDL unde dorința de a apuca unul din cele maximum trei locuri eligibile a împins în umbră figuri mai acceptabile pentru electorat decât cei doi cvasipesediști – unul prin traseu altul prin alianță - care conduc filiala locală.