Vamesi

Vamesii sunt cei mai corupti? Aiurea, legenda!

http://www.expres.ro/articole/detalii-articol/812919/Un-sef-de-vama-a-facut-1000000-de-euro-din-contrabanda/

Creta

Creta în iulie e aridă, extrem de aridă și înghesuită de turişti. Ziua, minutele şi orele trec ca un şuvoi de lavă vâscoasă, încremenind într-o stare de calcinare orice intenţie de viaţă. Luciditatea şi plăcerea supravieţuiesc, în timpul zilei, pe lângă plajele interminabile, ungherele umbroase şi terasele cu aer condiţionat. Toată socialitatea se produce în răcoarea nopţii, în nenumăratele restaurante sau magazinele pentru turiştii naivi-nostalgici-condiţionaţi din zona turistică şi comercială. La fel ca şi în Cipru, un miros vag dar persistent de carne de suvlaki dă o senzaţie de picnic permanent, care te îmbie în micile localuri de pe lângă trotuare şi străzi.

Dintre mulţii stăpânitori ai insulei din ultimul mileniu, amprenta cea mai puternică au lăsat-o veneţienii. E de amintit fortăreaţa colosală ce străjuieşte portul şi farul. I se spune şi acum Fortezza. Câteva străzi cu nume italiene atestă respectul localnicilor pentru moştenirea veneţiană. În schimb, semnele îndelungatei şi recentei domnii otomane sunt aproape inexistente – cu excepţia unei moschei şi a unui minaret paradit, păstrat, cred eu, mai mult în bătaie de joc.

Români sunt puţini. Informatorul meu – taximetristul – susţine că cei care sunt, reduşi numeric comparativ cu albanezii, lucrează în livezile de măslini de pe insulă, părăsite altfel de generaţia mai tânără. Unii dintre ei reuşesc să cumpere fermele respective şi se stabilesc definitiv pe insulă. Va fi în viitor, se pare, o diasporă românească în Creta.

Ruşii par la putere în insulă. Mai mult chiar decât în Cipru. Se simte peste tot. Pe plaje, în restaurante, auzi ruseşte mai la fiecare pas. Ba chiar multe dintre buticurile de Vuittoane, Prade şi D&G falsificate sunt deţinute de vecini de la răsărit. Un taximetrist îmi povesteşte că milionarii de tranziţie vin aici să se distreze. Diverşi mafioţi, vânzători de arme, droguri sau femei din regatul lui Putin îşi cumpără case aproape de litoral. „Au o problemă de atitudine. Dar după o lună, pleacă cu atitudinea înapoi, iar aici lasă o grămadă de bani” îmi mai spune simpaticul taximetrist.

Universitatea şochează cu impresia de teren de bătălie părăsit subit de combatanţi. Pereţii sunt toţi plini cu mesaje cu iz politic. Angajaţi în politică până la mitocondrii, universitarii cretani îşi dispută întâietatea în campus mâzgălind pereţii cu grafittiuri injurioase şi profanări politice. Cele mai uşor de înţeles sunt cele cu icoane universale – anarhiste sau comuniste. Pentru străini, pare că administraţia locului a pierdut întrecerea cu propriile umori, şi ale celorlalţi, şi şi-a pierdut cu totul credibilitatea. Nu le-aş fi dat dreptate, impresionat fiind totuşi de gradul de participare pe care-l dezvăluie, dar îl şi cheamă, toate mâzgălelile văzute, dacă gunoiul adevărat n-ar fi părut neadunat de luni întregi. Mi se explică, totuşi, că, ultima curăţare a pereţilor nu a făcut decât să producă un nou episod de creativitate murală.

ISIPAR 2008

Am aflat câte ceva la conferinţa internaţională despre Acceptare şi respingere interpersonală şi tenacitate – Creta iulie 2008.

De pildă, că boacănele copiilor noştri (relaţionare defectuoasă, comportamentul egoist) sunt determinate în proporţie cea mai mare de factori de natură genetică. Spun mai multe cercetări realizate pe loturi serioase de gemen monozigoţi, longitudinale şi trecute prin examenul sever al meta-analizelor certificate în JPSP. Negativitatea din stilul de raportare al părinţilor la răutăţile plozilor lor este mai ales reactivă, spune sinteza, dar are darul de a inhiba atitudinile şi comportamentele prosociale ale copiilor. În schimb, gesturile generoase ale celor mici îşi au originea în contextul în care se produce prima socializare, iar părinţii pot contribui masiv printr-o atitudine pozitivă în relaţiile cu copiii. Doar să se abţină să fie nasoli când copiii nu sunt atât de drăguţi pe cât ar vrea ei. Ar trebui să fie oare mai uşor, dacă se ştie că pornirile malefice ale celor mici sunt mai ales de natură genetică. Cei interesați pot căuta detalii în articolele lui Knafo și Plomin.

A fost o prezentare instructivă, despre cât de importante sunt, într-adevăr, genele pentru firea oamenilor dar şi despre cât de „tricky" sunt procedurile de discriminare a influenţelor ereditare de cele ale mediului – acesta, la rândul său, împărtăşit sau nu.

Şi am mai aflat că în Pakistan vreo 20% dintre băieţii/bărbaţii de 18-20 de ani suferă de o boală care se cheamă Sindromul Pierderii de Sămânţă Bărbătească. E un complex de manifestări depresive şi fiziologice care este atribuit în folclorul local morţii spermatozoizilor. Savantele indigene, conferenţiare în SUA, purtătoare mândre de sariuri senzaţionale, încearcă să explice problema prin raportarea autoritară a taţilor la fiii lor în condiţii de tabu faţă de subiectele sexuale. Având în vedere metodologia folosită, nu cred că au reuşit să convingă pe prea multă lume. Dar un lucru e sigur: acei tineri au sperma la fel de bună ca şi ceilalţi de aceeaşi vârstă!

Psihologii fac, în continuare, studii corelaţionale, în care ignorarea problemelor de endogenitate, sau a celor de grupare a datelor pare normală. Cauzalitatea este pasată inelegant de cele mai multe ori, ca un aspect neimportant, mai presus fiind modul cum se grupează diverse dimensiuni, rezultate la teste, efecte internalizate, ajustări etc. În plus, mulţi nu fac decât să valideze „instrumente" care măsoară acelaşi lucru ca multe alte scale sau teste iar contribuţia este doar la gloria vreunui mic slujbaş al psihometriei. Producția de şcoli, de corifei şi discipoli, de adevărate culte terapeutice, în jurul unor creatori de concepte şi măsuri – precum este acest Ronald Rohner, inspiratorul conferinţei ISIPAR, este, în continuare, bună.

La firul ierbii, psihologii cu care am povestit – aceştia fiind de toate felurile, neamurile, rangurile şi orientările, sunt plini de bun simţ. Nu am simţit sectarismul nici ostilitatea geloasă manifestă uneori de confraţii mioritici.

Sondaje, tradari si altele

Iata ce citim in Gazeta de Oradea.

http://www.gazetadeoradea.ro/index.php?page=preview&rubrica=Politica&id=3

Oare este adevarat? Daca s-a intamplat, cei de la PDL au luat in serios sondajul?

Merita studiat rolul unor personaje precum Palladi, Carp sau Tzarle in politica locala.
Si cred ca ar trebui reconsiderat serios „brandul" unor denominatiuni religioase pe care prea multi le percep inca prin lentilele - deformante - ale lui Weber.

Cum se produce o medie la invatamant?

Am masurat componentele variantelor mediilor obtinute in semestrul al doilea al anului scolar 2006-1007 de catre elevii din clasele 10-12 din Oradea.
Jumatate din medie e explicata de caracteristicile elevului in timp ce restul se poate atribui scolii si clasei. Ar fi interesant de masurat importanta factorilor regionali.

Romania mare hacker

Pagina revistei patriotice Romania Mare apare ca fiind suspendata pentru ca ar fi originea unor atacuri informatice.
Vezi pe www.romare.ro
 

O fi pe bune?
Cu asa ceva se ocupa pensionarii securitatii?

Preotii

Am verificat. In baza de date sunt cativa, in jur de 5 elevi, care au spus ca vor sa se faca preoti. Au intrat la 'alte profesii care necesita studii superioare'. Chiar divine.

Tarii, cati mai multi profesionisti!

Laura s-a straduit sa codifice raspunsurile a peste 2800 de elevi din clasele 8-12 din Oradea la intrebarea Precizează profesia pe care ai dori să o practici.

Distributia procentuala a raspunsurilor este mai jos:

nu stiu	34,9
medic	7,4
economist	7,1
cadru militar	6,5
cadru juridic	5,1
informatician	4,3
sportiv	3,3
arhitect	3,0
psiholog	2,8
antreprenor	2,7
artist	2,6
alte profesii ce necesita studii superioare	2,3
inginer	2,2
alte profesii ce necesita cel mult studii medii	2,1
media - publicitate	2,0
profesor	2,0
sofer	1,5
asistent	1,4
designer	1,2
bucătar - ospătar	1,2
lucrător in turism	1,1
constructor	1,0
hair-stilist	0,9
electrician	0,5
politician	0,4
lucrător in administrația publică	0,1

Ma uimeste atractia de care se bucura, in continuare, profesiile militare. Sloganul profesionalizarii armatei, siguranta locului de munca si poate, in continuare, idealizarea meseriilor martiale sub influenta culturii de masa ar putea explica, in parte aceasta distributie. Nu ma uimeste, pe de alta parte, faptul ca munca in administratia publica este chiar mai putin appealing decat cea de politician (desi aici se poate invoca si confuzia dintre profesii si ocupatii, care produce cifre greu comparabile).
In fine, echilibrul psihic este in siguranta - antreprenorii, arhitectii sau medicii cu probleme de ajustare vor putea apela la multimile de psihologi care vor astepta dupa colturi.

Banc de matematicieni

De la R. Reisz

Itzik are dificultati scolare mai ales la matematica. Tatal lui, rabinul, hotaraste, la recomandarea unor specialisti in educatie, sa-l inscrie la o scoala catolica. Spre surprinderea lui, in cateva saptamani, Itzik sufera o transformare radicala: ia note din ce in ce mai bune la matematica, invata serios si acasa se arata preocupat de teme. Nedumerit, rabinul isi ia baiatul la intrebari:
- Pai bine mai Itzik, ce are scoala asta mai bun decat cea evreiasca?
- Pai are tata! De cum am intrat am vazut un baiat batut in cuie pe semnul plus si mi-am dat seama ca astia nu glumesc!

Conferinta despre migratie si socializare politica

Vineri am mai `marcat` o conferinta, un workshop exploratoriu sa fiu mai exact. Cea despre efectele de invatare politica ale migratiei, organizata la UBB de colegul Gabriel Badescu. Programul conferintei poate fi vazut la:
http://www.democracycenter.ro/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=48&Itemid=97

Organizatorii au reusit sa reuneasca specialisti romani din cele mai neasteptate locuri - Academie a Stiinte a Poloniei de exemplu, laolalta cu universitati prestigioase din Europa. De apreciat participarea prietenilor Facultatii de Stiinte Politice de la UBB - Ronald King si Paul Sum - care au avut contributii discrete si pertinente. Cat am participat atmosfera a fost destinsa iar dezbaterile au excedat prezentarile, cel putin cantitativ si sunt premise pentru dezvoltari surprinzatoare - pozitive - ale initiativelor celor de la Cluj.

In timpul alegerilor s-au intamplat si lucruri serioase.

M-am luat cu tot felul de prostii si am uitat de conferinta celor de la Stiinte Economice, excelent organizata. http://steconomice.uoradea.ro/pdf/sesiune_com/2008/Program.pdf

I-am felicitat si personal, ii felicit si aici. Cam asa se construieste brandul UO.

Sondaje rulz!

Ordinea am nimerit-o. Si procentele, cu o oarecare eroare - aprox. 4% pentru Bolojan, in rest, sunt satisfacut. Participarea la vot mi-a jucat o mica festa, cum am anticipat, a fost mica, iar catindatul liberal a avut numai de castigat.

Surpriza UDMR nu s-a mai manifestat, maghiarii nu s-au ingramadit la vot, semn ca si la ei e rost de o schimbare.

In general, in Bihor au castigat cei mai buni.

Va dati seama ce oferta penibila au avut ceilalti (PDL, UDMR si PSD)?

Ce urmeaza? O stare de optimism natang, caracteristica perioadelor post...

Ce se intampla cu prefetiile noastre?

Cel putin una dintre predictii mi s-a indeplinit. Participarea nationala a fost de 49%. In Oradea, m-as mira daca sa fi fost de peste 45%. Pe baza de acrobatie logica si stintifica, conchid ca Bolojan a avut de profitat din slaba prezenta la vot a oradenilor (pentru ca alegatorii lui sunt mai surescitati din punct de vedere politic, na, daca vroiati si argumentul). O oarecare supriza ne asteapta, simt eu in atmosfera, dinspre rezultatele UDMR-ului. Sa asteptam pana maine. 

Cate ceva despre sondaje si multi nervi

Antonesei din Iasi se stropseste la sondajele de opinie. Generalizeaza isteric si se face mai tare de ras decat cei pe care ii critica. Cativa oameni care isi castiga pita facand sondaje reactioneaza - adica turambarr: http://turambarr.blogspot.com/2008/05/mama-voastra.html sau B. Voicu: http://bogdanicus.blogspot.com/2008/05/cum-am-aflat-din-ziar-c-sunt-un-prost.html

Gasiti in posturile lor nervoase toate argumentele care dovedesc ca Antonesei bate campii. As adauga doar ca 'sondorii' seriosi merita toata admiratia pentru curajul de a face prognoze stiintifice, atunci cand toti analistii se multumesc cu eseuri sau pamflete. Interesant este si faptul ca primul comentariu la articolul lui Antonesei, in registrul 'moarte sondajelor' se incheie cu un sanatos 'hai prm'. Domnule Antonesei, ati nimerit intr-o companie selecta! Spre deosebire de colegii de mai sus eu sunt in continuare fan Cotidianul macar pentru ca a reusit sa readuca lectura printre tabieturile unor romani. 

Ne vedem la TTV

Maine (duminica orbului cica) voi fi de la 9.30 la TVT - sau TTV? - sa-mi dau cu parerea despre 'procesul electoral'. Mizez pe faptul ca, ingroziti de aparitia mea, oradenii vor fugi de acasa si, printre altele, se vor opri si pe la sectiile de votare. Hai la votul cel mare!

Predictiile lui Hatos (hocus-pocus)

Predictia lui Hatos pentru Oradea

Bolojan: 44-46%
Biro: 18-21%
Groza: 21-24%
Matei: 3-6%

Importante sunt:
- participarea la vot: cu cat mai mare, cu atat mai rau pentru Bolo (estimez vreo 45%)
- mobilizarea electoratului maghiar, cu cat mai mult, cu atat mai rau pentru restul
- sanse sa iasa Bolo din turul I - destul de mici - posibil sa se intample daca sta lumea acasa
- cine merge in turul 2, Biro sau Groza - greu de spus, as paria pe Groza

Febra postelectorala

In Oradea Bolojan a fost pe val inca de cand zvonul despre candidatura lui a capatat ceva aura de credibilitate. Faptul ca a fost in avantaj 'moral' in permanenta pe parcursul campaniei arata, pe de o parte lehamitea alegatorilor oradeni fata de actuala administratie dar si faptul ca aceasta a fost prinsa pe picior gresit si nu a stiut, sau nu a vrut, sa contraatace serios. Sa detaliez:
1) Oradenii pro-Bolo nu au renuntat la preferinta lor in ciuda evidentelor fisuri din oferta acestuia - o platforma gen Basescu, anti-sistem si anti-coruptie, greu de validat la o analiza sceptica, o independenta tip Oprescu la fel de putin credibila - ceea ce califica votul pentru acesta ca un tipic vot negativ. Oradenii viseaza la cineva care sa ii scape de situatia de acum, care este resimtita ca fiind insuportabila si sunt gata sa riste mult pentru o 'revolutie' locala. De la un moment dat cresterea candidatului liberal in opinia publica a fost una de histereza, sau altfel spus, autocorelata - cu cat este mai evident ca majoritatea - relevanta! - este de partea lui - cu atat mai usor le-a fost nehotaratilor sa opteze pentru el. Un exemplu bun este cel al afiselor cu Bolojan care impanzesc vitrinele - sunt un fel de bun venit adresat invingatorului.
2) Cunoscandu-si contracandidatii PDL a facut nenumarate erori, care le continua pe cele anterioare, aratand ca mecanismul politic local nu este in nici un caz profesionalizat. Le lipsesc resursele umane, instrumentele pentru o recrutare si promovare eficienta, capacitatea de comunicare cu mediul este extrem de redusa, partidul fiind extrem de opac, defect care s-a transmis asupra tutror institutiilor gestionate, inclusiv asupra primariei. Dincolo de eufemisme, este evident ca administratia a fost acaparata de o oligarhie locala putin dispusa la renegocierea puterii. Nu vad nici un motiv, pe de alta parte, pentru care viitoare administratie nu ar face la fel. E in firea lucrurilor de pe la noi.
3) Chiar daca puteau contraataca serios, cei de la PDL nu au facut-o, ascunzandu-se dupa o preferinta demagogica pentru 'campanie civilizata' sau 'dezbatere de idei'. De fapt, cred ca isi pastrau spatiu pentru viitoare negocieri. In momentul in care au atacat, au facut-o inconsistent si tardiv, impresia de culpabilitate sau slabiciune  fiind deja evidenta.

Le ramane opozitia, o ocazie minunata pentru restructurarea intregului angrenaj politic si eliminarea balastului acumulat in perioada de inflorire basesciana.  Dandu-le prilejul sa se reformeze pe ultima suta de metri, inaintea parlamentarelor, celor de la PDL le face bine un esec la locale. Ca o purgatie sau o febra.

Oprescu s-a bucurat degeaba

Turambar face furori publicand rezultatele tracking-pollurilor din Bucuresti.
http://turambarr.blogspot.com/2008/05/locale-bucuresti-most-recent-evolutions.html

Oprescu scade abrupt, Blaga creste incet, dar sigur. In 1 iunie poate fi peste Oprescu. Evolutii similare, care arata clarificarea optiunilor de vot, functionarea mecanismului votului util dar si eficienta campaniilor, se manifesta peste tot. Chiar si la Oradea.


--

Cum sa pierdem niste alegeri ca si castigate

De ce va pierde PDL alegerile, in Bucuresti, in Oradea si in alte locuri. Ne spune articolul asta:

http://www.expres.ro/articole/detalii-articol/804241/EDITORIALUL-EVZ-De-ce-pierde-PDL-alegerile/

Despre EVZ se spune ca este oficiosul Cotrocenilor. Ratiunea ne arata ca daca cei care de obicei ne lauda ne avertizeaza ca situatia e groasa, atunci chiar ca e groasa.

Oprescu - candidatul minune

Sondajele care il dau pe Oprescu favorit pentru castigarea primariei capitalei ma lasa masca. Alegatorul trebuie sa puna in balanta calitatile ('independenta', faptul ca e medic, cea mai prestigioasa categorie profesionala, competenta cu aer dambovitzean - care face binel a amorul propriu al celor din capitala, voiciunea intelectuala indiscutabila, statutul de 'victima' a sistemului) si defectele, care privesc latura etica (si-a falsificat elemente de din dosarul academic, se pare ca a falsificat semnaturi in dosarul de candidatura) dar si profesionala (era ocupat o vreme sa acumuleze functii, cum putea sa se ocupe si de rezultate?). Cativa dintre candidatii notorii au un portret mai avantajos decat independentul. Si totusi, bucurestenii opteaza, zic sondajele, masiv cu acest mesia. Cifrele de sondaj pot fi interpretate astfel in cel putin doua feluri:
- alegatorii din Bucuresti nu sunt nici pe departe atat de sofisticati (sau moderni) cum le place unora sa pretinda/ partidele habar nu au sa comunice cu electoratul, care le lasa din nou in afara jocului
- sondajul e manarit
Ca de obicei, adevarul e pre undeva la mijloc.

PS
La Oradea, Bolojan vine tot pe o platforma mesianica. Il ajuta faptul ca lumea nu stie aproape nimic despre el. Nu acelasi lucru se poate spune despre Oprescu.